Regiunea Sud-Vest Oltenia (județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea) este una dintre cele mai afectate zone din România în ceea ce privește sărăcia, potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) și Eurostat. Sărăcia se măsoară de obicei prin rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) – un indicator european care include veniturile sub 60% din media națională, deprivarea materială severă și gospodăriile cu activitate redusă. Pragul național de sărăcie relativă în 2024 a fost de 23.262 lei/an/persoană (aprox. 1.938 lei/lună).
România avea o rată AROPE de 27,9% în 2024 (5,3 milioane persoane), în scădere de la 32% în 2023. Oltenia se află pe locul 2 în topul sărăciei, după Regiunea Sud-Est (39,7%), mult peste București-Ilfov (12%).
Șomajul ridicat (peste 5% în 2024), depopularea rurală (45% din populația rurală se află la un nivel de sărăcie de 38% vs. 13,8% cea din urban), lipsurile în infrastructură (ex: 15,4% din gospodării sunt fără toaletă interioară la nivel național, iar situaţia este mult mai rea în rural) sunt principalele cauze ale sărăciei din Oltenia. În acest an, creşterea preţurilor la energie și alimente în urma măsurilor luate de Guvernul Bolojan a agravat situația sărăciei din Oltenia.
Regiunea Oltenia depinde de industrii tradiționale (mineri, agricultură), unde investițiile sunt reduse. Copiii și tinerii (0-24 ani) sunt cei mai afectați. La nivel naţional, un procent de 41,5% dintre aceştia sunt în risc național, iar în regiunea Oltenia procentul este de 46,3%. Femeile au un risc cu 0,1-1 puncte procentual mai mare decât bărbații.
Pentru regiunea Sud-Vest Oltenia, rata riscului de excluziune socială (AROPE) a fost de 35,1% în 2024 (față de 27,9% național).
Indicatorii proxy strâns legați de sărăcie sunt rata şomajului şi salariul mediu net lunar, iar judeţele Dolj și Mehedinți au rate ridicate, ceea ce contribuie la sărăcie locală.
| Județ | Rata șomajului (%) | Comparație cu regiunea Oltenia (5,6%) | Observații |
| Dolj | 8,2 | +2,6 pp | Gradul cel mai ridicat din regiune; afectează ~20.000 șomeri. |
| Gorj | 3,5 | -2,1 pp | Mai jos de medie, datorită industriei miniere/energetice. |
| Mehedinți | 7,8 | +2,2 pp | Grad ridicat, din cauza depopulării și lipsei de investiții. |
| Olt | 5,5 | -0,1 pp | Aproape de medie; ruralul agravează. |
| Vâlcea | 1,7 | -3,9 pp | Cel mai mic grad din regiune; susținut de industria chimică/auto. |
| Național | ~5,5 | – | Scădere ușoară față de 2023. |
În ceea ce priveşte salariul mediu net lunar, regiunea are salarii sub media națională (5.645 lei în dec. 2024), indicând venituri insuficiente pentru ~30-40% din populație.
| Județ | Salariu mediu net (lei/lună) | % din media națională | Observații |
| Dolj | ~4.500 | ~80% | Influențat de Craiova (servicii); creștere +10% vs. 2023. |
| Gorj | 4.641 | ~82% | Mai bun datorită mineritului; top 12 național. |
| Mehedinți | 4.654 | ~82% | Creștere +21% vs. 2023, dar rămâne scăzut. |
| Olt | 4.570 | ~81% | Rural dominant; creștere modestă. |
| Vâlcea | ~4.500 | ~80% | Susținut de industrie; similar cu Olt. |
| Național | 5.645 | – | Creștere +11% vs. 2023, dar inflația erodează. |
Județele cu risc mai ridicat de sărăcie sunt Dolj și Mehedinți (șomaj înalt, salarii medii, populație rurală mare – 45-50%), iar la nivelul regiunii Oltenia persoanele din mediul rural și tinerii rămân categoriile cele mai vulnerabile în ceea ce priveşte pragul de sărăcie care în 2024 a fost 23.262 lei/an/persoană în 2024.
Andrei Apostol
