de Ilinca Samira Locusteanu
Închiderii capacităților energetice pe cărbune și a exploatărilor miniere aferente ca urmare a condiţiilor impuse României de Comisia Europeană pentru atingerea ţintelor privind schimbările climatice şi reducerea emisiilor de carbon aduce României pierderea a zeci de mii de locuri de muncă. Numai în judeţele Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureş, Galaţi şi Prahova, cei şase mari poli ai producţiei de energie din România, se vor pierde în următorii ani 33.000 de locuri de muncă. Cifra este menţionată în domentele oficiale, precum Programul Tranziţie Justă.
Decarbonarea producției de energie și agent termic pe bază de cărbune înseamnă închiderea tuturor unitărilor energetice din România care produc energie pe bază de cărbune până în anul 2030. Acest process este reglementat de Ordonanța de urgență nr. 108/2022, care include calendarul 2022c- 2030 pentru închiderea capacității totale instalate pe bază de huilă și lignit de 4920 de MW.
Iată semnalele de alarmă menţionate în Programul de Traziţie Justă, dar pe care aproape nimeni nu le prezintă.
Principala problemă cu care se vor confrunta cele şase judeţe mai sus menţionate este pierderea de locuri de muncă în urma închiderii sau transformării unor activități economice dominante în economia locală și care asigură în prezent pentru lucrători un nivel al veniturilor peste media județului.
Impactul economico-social până în 2030 al tranziției acestor teritorii a fost analizat în cadrul unui studiu realizat de către Frankfurt School of Finance and Management finanțat prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale al UE. Studiul a utilizat modelul macroeconometric E3ME pentru analiza efectelor tranziției la nivelul teritoriului, dar modelarea a fost realizată înainte de a fi cunoscute calendarul exact și amploarea măsurilor din PNRR prin care acțiunile climatice ale României au fost accelerate semnificativ.
Chiar și în aceste condiții, modelarea arată că, la nivelul fiecărui judeţ, se pierde un număr semnficativ de locuri de muncă pe care economia nu îl poate compensa fără o politică de sprijin adecvată. Astfel, la nivelul județelor Gorj, Galați și Hunedoara, pierderea estimată este de aprox. 5500 de locuri de muncă / județ, în vreme ce în Prahova și Mureș, balanța negativă este mai redusă, cu pierderea a 3300 și respectiv 2250 de locuri de muncă. O manifestare extremă a fenomenului de creștere fără locuri de muncă se observă în județul Dolj pentru care este modelată o pierdere de peste 10000 de locuri de muncă, fără a lua în calcul pierderile din agricultură.
Cei mai mulți salariați afectați de măsurile de restructurare a forței de muncă în contextul tranziției se află concentrați în intervalele de vârstă 41-60 ani, persoane care se află la vârsta maturității, cei mai mulți fiind susținători de familie și care se pot adapta mai greu la cerințele unor noi locuri de muncă. Deși impactul va fi resimțit cel mai acut la nivelul celor care sunt unici întreținători de familie prin scăderea semnificativă a nivelului de trai și creșterea responsabilităților financiare ale femeilor, copiii sau tinerii aflați în întreținere fiind de asemenea afectați, existând posibilitatea de creștere a riscului abandonului școlar și de intrare accelerată în câmpul muncii. Din punct de vedere al distribuției pe sexe, majoritatea locurilor de muncă afectate sunt ocupate de bărbați. Prin închiderea industriilor, va crește concurența în
relația cu femeile pentru locurile de muncă disponibile, ceea ce va face ca piața muncii să devină mai greu accesibilă pentru femei. În acest fel, consecințele pierderii locurilor de muncă de către bărbați sunt transmise, în parte, de la bărbați la femei, riscând să crească inegalitățile de gen pe piața muncii. În ceea ce privește grupurile vulnerabile, chiar dacă locurile de muncă afectate de procesul de tranziție sunt preponderent ocupate de bărbați, trebuie abordată și situația specifică și rolul femeilor, pentru a preveni dezechilibrele de gen de pe piața muncii, în antreprenoriat și pentru a asigura egalitatea în remunerare.
În ceea ce privește salariul mediu net al persoanelor afectate, acesta este unul ridicat în toate județele (de ex. 4280 lei în termocentrale și 4044 lei în exploatările miniere), fiind cu aprox. 30% peste salariul mediu net al județelor și cu 25% peste salariul mediu net la nivel național (3217 lei), datele fiind aferente anului 2020. Prin urmare, locurile de muncă afectate de procesul de tranziție sunt caracterizate de un nivel de pregătire mediu, dar de un nivel de salarizare net superior unor locuri de muncă similare ca nivel de pregătire în sectorul IMM al județelor.
Efectele adverse ale tranziției afectează în mai mare măsură categoriile vulnerabile, accentuând
inegalitățile sociale și sărăcia extremă. O provocare aparte vizează județul Hunedoara și microregiunea Valea Jiului, definită geografic prin teritoriile a 6 UAT-uri: Orașul Uricani, Municipiul Lupeni, Municipiul Vulcan, Orașul Aninoasa, Municipiul Petroșani, Orașul Petrila. Valea Jiului se distinge drept una dintre cele mai suferinde regiuni din România prin prisma acutelor probleme izvorâte din impactul negativ al disponibilizărilor în urma închiderii minelor începând din anul 1995, care au generat șomaj ridicat, dislocarea tinerilor și adulților, sărăcie și excluziune. Populația zonei este puternic afectată de declinul industriei miniere și expusă riscurilor severe pe dimensiunea socială din cauza unei scăzute dezvoltări economice ce nu permite atragerea de investitori și determină lipsa unei evoluții pozitive pe toate palierele importante care contribuie la calitatea vieții, în special educație, servicii medicale și asistență socială. Aducerea în stare de șomaj a unor lucrători încă tineri și apți de muncă s-a răsfrânt negativ asupra situației multor familii din Valea Jiului: rămași fără un loc de muncă și nereușind să beneficieze de oportunități la nivel local, părinții și-au lăsat copiii în grija comunității sau a altor familii, alegând calea migrației în afara Văii Jiului sau chiar a țării.
În ceea ce privește sărăcia energetică, aceasta este o problemă în toate județele, dar este deosebit de acută în Hunedoara (70% din populație pe timpul iernii), Dolj (57%), Gorj și Galați (55%), în timp ce în Mureș și Prahova populația afectată pe timpul iernii este de sub 40%.
În urma unui calcul conjectural, la un număr de trei membri pe familie, numărul celor afectaţi este de trei ori mare. Soluţia migraţionistă la care cel mai probabil vor recurge cei mai mulţi va avea efecte socio-demografice devastatoare asupra zonelor, asupra echilibrului social, asupra pieţei forţei de muncă. Aceste măsuri vor duce la dislocarea celui mai important segment al populaţiei active măsuri, cu efecte distructive asupra economiei sistematice (dezvoltatoare).
Sursa foto: Complexul Energetic Oltenia
