Sursa hartă: INSOC
În ultimii 20 de ani, în România atenţia a fost, potrivit unui raport de cercetare INSOC, către municipiile reşedinţă de judeţ, care au reuşit să atragă oamenii în cadrul unor proiecte de dezvoltare. Acestea au caracterul unor strategii centrate (SC), cu proiecte slab integrate, ceea ce a generat un mediu slab structurat (MSS), cu un potențial de mobilizare modest.
Necesitatea unor Strategii integrate de dezvoltare la nivelul judeţelor are în vedere crearea şi creşterea unor poli de dezvoltare prin valorificarea potenţialului din zonele rurale şi urbanul mic şi prin implementarea de proiecte de dezvoltare – economice, sociale şi de mediu, care să mai reducă din amploarea fenomenului migraţiei şi al depopulării. Asemenea proiecte au puterea de a atrage în mediul lor și comunitățile rurale și mic urbane, modest spre slab integrate în actualele strategii de dezvoltare. Efectul ar putea să fie unul care să genereze un mediu puternic structurat (MPS), singurul care poate genera bunăstare pentru toți.
Nucleul unor noi politici la nivel judeţean este definit de conceptul „strategiei de dezvoltare integrată”. Proiectele integrate necesită acţiuni integrate hard şi soft la diferite niveluri spaţiale, sectoare şi niveluri de dezvoltare, capabile să implice comunităţile în identificarea priorităţilor şi în implementarea acţiunilor, astfel încât acţiunile propuse să răspundă unor nevoi reale locale. Categoria pivot a noului tip de abordare este, subliniem din nou, cea de „dezvoltare integrată”. Acest concept acoperă toate propunerile noastre și recomandările privind o asemenea strategie de dezvoltare al cărei obiectiv major este trecerea la Noua economie regională (NER) bazată pe un asemenea model de dezvoltare.
Raportul INSOC, realizat în baza cercetărilor sociologice pe mai multe dimensiuni privind dezvoltarea rurală şi urbanul mic, indică, în primă etapă, elementele definitorii pentru strategiile de dezvoltare integrată la nivelul fiecărui judeţ. Aceasta este urmată de identificarea unei matrici directoare pentru întrebarea „Unde mergem şi spre ce ne îndreptăm?” care se încadrează în cea de-a doua etapă a strategiei şi stabileşte viziunea şi obiectivele de dezvoltare integrată pentru viitor. Sinteza elementelor orientative pentru „cum vom ajunge unde ne dorim?” țin de cea de-a treia etapă a strategiei, care presupune concretizarea obiectivelor în direcţii şi planuri de acţiune clare.
Studiul INSOC atestă că acest model al dezvoltării integrate (DI) a început să fie trasat şi implementat în unele zone de către a treia generație a elitei politice și administrative (naționale și regional-județene) prin regândirea politicilor de dezvoltare pe direcțiile strategice.
Potrivit sursei citate, fundamentarea strategiilor judeţene integrate nu se poate face faţă realizarea periodică a unui Barometru judeţean privind fenomenul migraţiei la nivelul judeţelor şi impactul socio-economic al programelor integrate la nivelul comunităţilor.
„Cunoaşterea ‘vocii comunităţii’ prin intermediul unui barometru judeţean periodic în vederea evaluării impactului programelor implementate şi fenomenelor sociale este imperativă pentru strategiile intergrate. Barometrul judeţean reprezintă şi o consultare publică a locuitorilor judeţului privind nevoile şi propunerile de soluţii comunitare. Barometru județean este menit să slujească politicilor publice judeţene şi să conţină o secţiune specială dedicată migrației în toate expresiile sale. Repetat la intervale regulate, barometrul judeţean păstrează sub control fenomenele sociale sub aspectul efectelor sociale asupra familiilor și deopotrivă asupra comunității înseși în accepția sa de „comunitate de viață”, adică pe și cu toate fațetele ei. Satul nu este pur și simplu un dat numeric, ci o comunitate de viață adică un grup uman care se ține laolaltă în toate manifestările omenești. Această particularitate face distincția satului ca tip de comunitate de alte tipuri de comunități. Legătura membrilor este, altfel spus, totală și primară sau nemijlocită, integratoare, susținătoare, întregitoare și împlinitoare. Cel ce ignoră acest specific al legăturii sociale de tip sătesc pierde șansa accesului cognitiv la acest tip de comunitate și deopotrivă șansa de acces la a doua formă de pedagogie comunitară, după cea eclezială.”, se menţionează în raportul INSOC.
